Partea 1 la : http://cinematecamea.blogspot.ro/2010/01/bobby-fischer-anything-to-win.html
Omul de la masa cu piese de sah
La 13 ani, in 1956 Bobby era campionul de juniori al statelor unite si lua locul 4-8 la Openul american.
Tot atunci castiga impotriva maestrului Donald Byrne o partida stralucita.
In 1957 , la 14 ani, castiga U.S. Open Chess Championship, fiind cel mai tanar castigator al acestuia. Un an mai tarziu, la 15 , era campion national al Statelor Unite.
O grea incercare pentru Fischer a fost competitia cu blocul sahistilor sovietici, care se ajutau intre ei la campionatul mondial. Un adversabil redutabil a fost pentru tanarul de 16 ani, Mihail Tal, atunci aflat in forma sa maxima.
In 1972, Fischer castiga titlul mondial in fata lui Boris Spassky cu 7-3 (1 neprezentare).
In 1992, dupa 20 de ani, Fischer si Spasski "re-joaca" finala Campionatului Mondial. Fischer castiga cu 10-5 si 15 remize. Spasski avea 6 ani mai mult, dar ramasese jucator activ, pe cand Fischer nu mai jucase in competitii de 20 de ani.Pretentios sau dificil?
In 1972 Bobby era cat pe aci sa rateze titlul din cauza pretentiilor lui si a atitudinii inflexibile. Pierde prima partida, fiind inresat mai mult de conditiile de joc care nu il multumeau: lumina, scaunul, orice sursa de zgomot de la camerele de luat vederi sau din alta parte. (1-0 Spassky)For the match, Fischer required an "Eames Executive Chair", claiming that it helped him concentrate. Spassky requested the same type of chair, and it was delivered in time for Game 7.
La a doua partida nu se prezinta, acuzand conditiile de joc, si ameninta cu retragerea din meci.
(2-0). Spassky accepta pretentiile lui Fischer si jocul va continua intr-o mica camera din spate, fara camerele care il nemultumeau pe acesta din urma.
In meciurile ramase scorul va fi (in afara remizelor) 7-1 pentru challangerul Bobby Fischer.
O foarte probabila cauza
De ce avea Fischer un asfel de comportament? Se stie ca in general era pretentios si inflexibil. In acelasi timp , in marea majoritatea a cazurilor inflexibilitatea lui, se manifesta pentru probleme care in primul rand erau strict legate de joc si ,in plus, avea dreptatea de partea lui. Vreau sa ma opresc aici in special asupra cerintelor sale legate de conditiile din sala de joc: scaun cat mai comod, lumina cat mai buna si mai putin obositoare, zgomot daca se poate deloc.
Problema lui cu aceste probleme (sic!) a evoluat in paralel cu 2 lucruri: cu inaintarea sa in varsta (era inca tanar, dar nu mai era un pusti) si odata cu cresterea spectaculoasa a fortei sale de joc, chiar in comparatie cu el insusi, nu mai vorbesc fata de adversari.
Avea si probleme de personalitate, dar mai este si altceva aici. Sa nu ne inchipuim ca forta de joc este ceva care are o reprezentare liniara. Ca sa fii doar ceva mai bun decat altul la acel nivel, trebuia sa ai o inzestrare mult superioara si in acelasi timp sa ti-o poti fructifica. Diferenta intre Fischer si ceilalti din fruntea sahului mondial a fost cea mai mare intalnita vreaodata:
"no world champion had ever shown a superiority over his rivals comparable to Fischer's "incredible" 12-0 score in the two matches". (Garry Kasparov)
Se spune despre el ca "vedea", adica putea calcula cu cateva mutari mai departe decat toti ceilalti, poate cu 5 mutari, poate cu 10, poate cu mai mult. Iar cresterea acestei capabilitati nu este ceva liniar ci mai degraba are un model de crestere exponentiala. Ce inseamna asta? Inseamna ca el trebuia sa gestioneze un model mental de sute , de mii de ori mai complex decat ceilalti. Pe de alta parte, avea ochi, urechi , auz, vaz si alte simturi precum toti ceilalti. Orice interferenta, orice intrerupere cauzata de aceste simturi , avea un efect mult mai mare in cazul lui. Inchiputi-va urmatorul scenariu: puneam trei sportivi sa ridice trei greutati: 10 kg, 50 kg si 150 kg. Apoi ii intepam pe fiecare cu un ac in picior (sau mai pasnic , ii gadilam). Cum suporta asta cel care ridica 10 kg si cum suporta cel care ridica 100 de kg ? Care dintre ei va fi mai nemultumit si mai suparat? Nu e greu de ghicit.
Asta ii valideaza o data titlul neoficial (dat de mine, sic!) de "Stapan al inelului", al unui om harazit sa duca o mare greutate si pe care a reusit sa o duca pana la un anumit capat , nu numai pentru el, dar si pentru noi.
Problema lui cu aceste probleme (sic!) a evoluat in paralel cu 2 lucruri: cu inaintarea sa in varsta (era inca tanar, dar nu mai era un pusti) si odata cu cresterea spectaculoasa a fortei sale de joc, chiar in comparatie cu el insusi, nu mai vorbesc fata de adversari.
Avea si probleme de personalitate, dar mai este si altceva aici. Sa nu ne inchipuim ca forta de joc este ceva care are o reprezentare liniara. Ca sa fii doar ceva mai bun decat altul la acel nivel, trebuia sa ai o inzestrare mult superioara si in acelasi timp sa ti-o poti fructifica. Diferenta intre Fischer si ceilalti din fruntea sahului mondial a fost cea mai mare intalnita vreaodata:
"no world champion had ever shown a superiority over his rivals comparable to Fischer's "incredible" 12-0 score in the two matches". (Garry Kasparov)
Se spune despre el ca "vedea", adica putea calcula cu cateva mutari mai departe decat toti ceilalti, poate cu 5 mutari, poate cu 10, poate cu mai mult. Iar cresterea acestei capabilitati nu este ceva liniar ci mai degraba are un model de crestere exponentiala. Ce inseamna asta? Inseamna ca el trebuia sa gestioneze un model mental de sute , de mii de ori mai complex decat ceilalti. Pe de alta parte, avea ochi, urechi , auz, vaz si alte simturi precum toti ceilalti. Orice interferenta, orice intrerupere cauzata de aceste simturi , avea un efect mult mai mare in cazul lui. Inchiputi-va urmatorul scenariu: puneam trei sportivi sa ridice trei greutati: 10 kg, 50 kg si 150 kg. Apoi ii intepam pe fiecare cu un ac in picior (sau mai pasnic , ii gadilam). Cum suporta asta cel care ridica 10 kg si cum suporta cel care ridica 100 de kg ? Care dintre ei va fi mai nemultumit si mai suparat? Nu e greu de ghicit.
Asta ii valideaza o data titlul neoficial (dat de mine, sic!) de "Stapan al inelului", al unui om harazit sa duca o mare greutate si pe care a reusit sa o duca pana la un anumit capat , nu numai pentru el, dar si pentru noi.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu