Se afișează postările cu eticheta Istoric. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Istoric. Afișați toate postările

sâmbătă, 19 octombrie 2013

Filmul lipsa - Viata lui JFK


Despre John Fitzgerald Kennedy s-au facut multe filme si probabil se vor mai face. Sunt doua mari categorii: cele despre viata sa si cele despre moartea sa. Cateva filme foarte bune s-au facut legat de acest subiect: Executive Action (1973-David Miller), JFK (1991-Oliver Stone) , deasemenea altele doar inspirate. Cele despre viata lui au fost insa foarte sterse, retinand numai aspectele de tabloid - subiectele legate de sotie si amante.

Ce nu s-a facut, cu adevarat, este un film despre viata sa, mai precis asupra ceea ce conteaza din aceasta. Faptul cel mai putin important este acela ca a demarat programul Apollo (http://er.jsc.nasa.gov/seh/ricetalk.htm).

"We choose to go to the moon. We choose to go to the moon in this decade and do the other things, not because they are easy, but because they are hard, because that goal will serve to organize and measure the best of our energies and skills, because that challenge is one that we are willing to accept, one we are unwilling to postpone, and one which we intend to win, and the others, too. "

La fel, gestionarea crizei rachetelor, din  1962, nu  a fost nici ea cea mai importanta contributie a acestui presedinte. Importante au fost cele din domeniul drepturilor civile si cele din viziunea asupra pacii si relatiilor  dintre tari.

Si-a mai permis vreun presedinte american sau de alta natie sa spuna asa ceva, in conditiile in care razboiale mai mari sau mai mici, mai reci sau mai calde ascund o gramada de interese?

“What kind of peace do we seek? Not a Pax Americana enforced on the world by American weapons of war. Not the peace of the grave or the security of the slave. I am talking about genuine peace, the kind of peace that makes life on earth worth living, the kind that enables men and nations to grow and to hope and to build a better life for their children–not merely peace for Americans but peace for all men and women–not merely peace in our time but peace for all time.” 
“Too many of us think [peace] is impossible. Too many think it unreal. But that is a dangerous, defeatist belief. It leads to the conclusion that war is inevitable–that mankind is doomed–that we are gripped by forces we cannot control. We need not accept that view. Our problems are manmade–therefore, they can be solved by man. And man can be as big as he wants. No problem of human destiny is beyond human beings. Man’s reason and spirit have often solved the seemingly unsolvable–and we believe they can do it again.”

"Genuine peace", "peace for all time" ... ce profit sa scoti din asta? In plus, cum ar fi posibil?
JFK a avut un raspuns : "And man can be as big as he wants. No problem of human destiny is beyond human beings"

A mai trait 5 luni dupa acest discurs. Acum 50 de ani.

(Un exemplu de efect al acestei pozitii ... conducerea Romaniei de atunci a transmis conducerii SUA ca nu se v-a implica in nici un conflict initiat sau provocat de Uniunea Sovietica)

vineri, 31 mai 2013

Hundred Years' War - De la sfarsit la origini

 Sfarsitul
Unul din personajele cele mai incredibile ale istoriei, Jeanne d'Arc, inspira si conduce armata franceza in victorii impotriva ocupantului englez. In 1429, Delfinul este incoronat la Reims drept Charles VII al Frantei. Jeanne este capturata de burgunzi, predata, judecata (la cererea englezilor) si arsa pe rug.
Film: Joan of Arc (de Luc Besson, cu Milla Jovovich  )

 Gloria engleza

Henry V
Anglia pretinde teritoriile pierdute si va obtine cateva succese majore printre care cele de la Crecy, Poitier si mai tarziu Angincourt (1415 - sub comanda lui Henry V). Arcasii englezi distrug cavalaria grea franceza in mai multe randuri.
Film: Henry V - ecranizare a piesei lui William Shakespeare. Actor si regizor: Laurence Olivier.

Drepturile normande
Becket si Henry II
La finalul domniei lui Henry II, Anglia pierde cea mai mare parte din posesiunile din Franta. Henry ajunsese sa detina jumatate din Franta: Normandie, Bretagne, Anjou, Aquitanie, Auverne, Gasconie, Toulouse. Urmasul sau va ramane numai cu Gasconie. Henry II este posibil stranepot al lui William The Conqueror, dar si primul Angevin - originar din teritoriul stapanit de normanzi in Franta, Anjou.

The Lion in Winter
Film: 
Becket  1964 - Richard Burton (Becket) si Peter O'Toole (Henry II)
The Lion in Winter 1968 - Peter O'Toole (Henry II) si Katherine Hepburn.

Eroi saxoni 

 
Prima dinastie puternica din Anglia este normanda. Majoritatea locuitorilor sunt insa anglo-saxoni sau britani. Era normal ca macar in legende sa existe eroi saxoni care se opun cuceritorilor. Un asfel de personaj este Ivanhoe al lui Walter Scott, inspirat cumva din Robin Hood si subiect al catorva filme si seriale.

Cuceritorul

 
In 1066 William, ducele Normandiei castiga batalia de la Hastings si devine rege al Angliei. Incepe dinastia normanda.  William este stra-stra-stra-stra-neport al lui Rollo, primul duce al Normadiei.  
Film: William the Conqueror ( regizat de Gilles Grangier și Sergiu Nicolaescu.)

 Inceputul

Ragnar Lodbrok... in serialul Vikings
In 911 Rollo, vikingul ajuns stapan al Normandiei, ataca a doaua oara Parisul, dar este infrant de regele Charles si ramane doar cu Normandia. Rollo mai atacase orasul in 885 si nu fusese primul...

Totul a inceput insa in 845, cand 120 de nave cu 5000 de luptatori vikingi, (posibil) condusi de legendarul Ragnar Lodbrok au cucerit Parisul si nu au plecat decat dupa incasarea unei cantitati mari de aur si argint.
Film: 2013, serialul Vikings (Travis Fimmel in rolul lui  Ragnar Lothbrok )

marți, 8 ianuarie 2013

Filmul lipsa - eroii romani, secolul XX

Mausoleul de la Marasesti
... un roman din zece s-a prapadit atunci.

Al doilea razboi mondial

Militari morti: Romania a pierdut 300.000 , locul 9 in lume,  asemanator cu Ungaria, Italia,  Marea Britanie ,Statele Unite, Yugoslavia (semnificativ mai mult au pierdut doar Uniunea Sovietica, Germania, Japonia si China.
Prin comparatie Statele Unite au pierdut 416.000 la o populatie aproape de 10 ori mai mare fata de noi! In plus noi am pierdut 500.000 de civili, iar Statele unite numai 2000. 
Relativ la populatie , am avut pierderi mult mai mari decat Italia, Marea Britanie, Statele Unite si chiar decat China. Am pierdut 4% din populatie atunci!

Primul razboi mondial

Daca cifrele din al doilea razboi par o grozavie, cele din primul sunt si mai si.
Militari morti: Romania a pierdut 485.000 ( 335.000 in vechiul regat si 150.000 in armata austro-ungara). pierderile de civili au fost de 330.000.  Prin comparatie, Statele Unite au pierdut 117.000 militari si 1000 de civili (la fel, la o populatie mult mai mare).
Daca calculul este facut la procent din populatia totala, Romania cu aproximativ 9,33% pierderi este pe locul 2 in lume dupa Serbia si pe primul loc probabil daca excludem gripa spaniola!

Un roman din 10 s-a prapadit in acel razboi....

Mai mult, majoritatea familiior au avut atunci un mort, si majoritatea au primit pamant abia dupa acesta jertfa (80% erau tarani atunci). Prin urmare multi din romanii de azi au avut un stra-stra-bunic sau un stra-bunic mort sau grav ranit, deci un stra-bunic sau un bunic orfan. Daca mai tineti minte vechea casa bunicilor de la tara, ea s-a construit odata cu gospodaria intemeiata cand au primit acel pamant, dupa acest razboi. (Inainte de 1920, taranii aveau foarte putin pamant).

Filmele istoriei secolului 20

 Cate filme au facut americanii despre aceste razboaie? Sau cate au facut englezii? Nenumarate. Nu am chef de gluma, dar e posibil ca, in timp, ei sa aiba mai multi morti in filme decat in realitate. In plus, au ziua eroilor, zi nationala si  au ridicate nenumarate monumente comerative.
Ce facem noi? Orice incercare de a aminti aceste victime o declaram propaganda, o consideram  neavenita. De ce a facut Nicolaescu filme? De ce am invatat la scola istorie romaneasca? Propaganda , chipurile.
Dupa primul razboi mondial, guvernele capitaliste de atunci au ridicat monumente comemorative in sute de localitati, cu numele celor cazati. Dupa cel de-al doilea, guvernele comuniste (si interventia ruseasca) au confiscat istoria, si in loc sa pomeneasca soldatii cazuti, bateau campii cu insurectia de la 23 august pe care au promovat-o ca zi nationala. Bineinteles, armata a avut un rol si atunci, dar aceasta era numai o mica parte din contributia ei. Ce fac romanii (unii dintre ei) din ziua de azi? Lipsiti de o minima cultura, ei cred ca "comunistii" exagerau aportul Romaniei la istoria secolului XX. In realitate acestia au reusit sa-l minimalizeze si sa ne spele creierele. In lipsa lor de cultura, noile generatii sunt complici la aceasta nedreapta uitare a eroilor cazuti si a victimelor razboaielor.

Ce filme mai importante avem? 

"Ecaterina Teodoroiu" - 1978
 Despre primul razboi mondial:
  • Ecaterina Teodoroiu , 1978, de Dinu Cocea 
  • Triunghiul mortii, 1999, de Sergiu Nicolaescu
Noi cei din linia intai, 1986,
 Despre al doilea razboi mondial:
  • Pe aici nu se trece, 1975, de Doru Nastase
  • Noi cei din linia intai, 1986, de Sergiu Nicolaescu
Mai sunt si altele, dar subiectul principal nu este razboiul sau nu sunt filme de anvergura.

Spalarea creierelor

Dupa cum spuneam - la orice film istoric romanesc se gasesc niste "rrromani" sa sara ultragiati - "propaganda" urla ei. Sa va spun o poveste - dintr-o carte a lui Ioan Grigorescu. 
Undeva , in Statele Unite, la un cinematograf, rula un film western - cu pistolari buni si indieni rai. La final cavaleria apare in sunet de trompeta si ii alunga pe salbaticii razboinici. Publicul, format mai mult din copii, participa zgomotos la actiune si aplauda interventia cavaleriei. La final, lumina sa aprinde si... "sala era plina de copii indieni".
Tot asa, suntem indemnati sa ne uitam istoria pe de o parte si legendele pe de alta. Toate acestea pentru ca in final sa consumam decerebrati doar Regele Arthur, Merlin , Rambo, Harry Potter, legende celtice si anglo -saxone. 

Regele Arthur - prezentat in armura si stapan peste un castel
.. cel real era imbracat in panza , era stapan peste niste movile ...
si nu era rege.


sâmbătă, 5 ianuarie 2013

Filmul lipsa - Oarba de Mures

Flags of Our Fathers - cinsteste eroii de la Iwo Jima
Noi ce am facut pentru cei de la Oarba de Mures?

Iwo Jima , Okinawa - eroii americani

Iwo Jima Memorial , Washington
In al doilea razboi, cele mai grele pierderi suferite de Statele Unite au fost in luptele pentru Iwo Jima (6800) si Okinawa (12500). Americanii au tinut sa cinsteasca memoria lor in diferite forme.  De la memorialul Iwo Jima din Washington si pana la nenumarate carti , filme si seriale TV.
Iata o lista numai cu productiile cinematografice si de televiziune legate de Iwo Jima (sursa - wikipedia):
  •     Sands of Iwo Jima, a 1949 American film starring John Wayne.
  •     The Outsider, a 1961 film starring Tony Curtis
  •     Flags of Our Fathers and Letters from Iwo Jima , two 2006 films directed by Clint Eastwood. Flags of Our Fathers is filmed from the American perspective and is based on the book by James Bradley and Ron Powers (Flags of Our Fathers). Letters from Iwo Jima (originally titled Red Sun, Black Sand) is filmed from the Japanese perspective.
  •     Part 8 of the 2010 HBO miniseries The Pacific, produced by Tom Hanks and Steven Spielberg, includes part of the battle of Iwo Jima from the point of view of John Basilone from the beginning of the invasion until his death later in the day.
  •     Battle Rats: Iwo Jima (2009) (TV).

Oarba de Mures - eroii romani 

Cati romani stiu de Oarba de Mures? In luptele din Mures au cazut peste 15.000 soldati romani, majoritatea, mai mult de 11.000 au pierit la Oarba de Mures. Este mai mult decat americanii cazuti la Iwo Jima si comparabil cu Okinawa. Asta in conditiile in care noi aveam o populatie de 10 ori mai mica decat SUA. 
De ce au pierit atatia? Dupa capitualarea neconditionata din 1944, sovieticii au vrut sa testeze (si poate sa se razbune!) loialitatea noului aliat. Cum ei faceau planul principal de operatii, au lasat trupele romane sa atace Divizia 8 Cavalerie SS germană , bine inarmata si pozitionata, sa atace deci, fara suport aerian sau de artilerie. Generalii si autoritatile romane stiau ca este o actiune sinucigasa, dar au platit acest pret, au demonstrat vointa Romaniei de a sprijini aliatii.
Ce a ramas sa aminteasca romanilor despre aceasta jerfta crunta? 
Un mausoleu si un cimitir in localitatea Oarba de Mures (si nu in capitala), o tabara de sculptura (nu a mai fost mediatizata in ultimii ani) si cam atat. 
Nu avem probabil nici o opera literara si nici un film care sa ne aminteasca. Sergiu Nicolaescu intentiona sa faca in 2013 filmul "Candele de zapada" despre aceasta batalie (de fapt si despre alt proiect "Trenul mortii"  spunea ca va atinge acest subiect). Sa vedem daca s-o invrednici vreun urmas sa faca ceva.

Momumentul din localitatea Oarba de Mures
...3500 de soldati in cimitir

joi, 3 ianuarie 2013

Sergiu Nicolaescu - Inedit


Cine l-a lansat si cine l-a sustinut

- In 1962, fiind inginer la studiourile Sahia il ajuta pe regizorul Virgil Calotescu la filmul "Scoicile nu au vorbit niciodata". Regizorul nu poate ajunge la filmari si ii deleaga inginerului o parte din realizare. Nicolaescu va fi cu ocazia aceasta si unul dintre primii care foloseste in aceasta parte a lumii costumul de scafandru autonom; filmul are succes in afara si i se va da ocazia sa faca si alte documentare
- urmatorul scurt-metraj, "Memoria Trandafirului" are succes la Cannes si este cumparat pentru difuzare de studioul Columbia; ca urmare a acestui succes, din strainatate i se propun mai multe productii de filme
- el alege propunerea francezilor pentru co-productia "Dacii"; in fapt producatorul principal este din Franta
- dupa "Dacii", realizeaza filme in occident "La Praire" si "The Last Roman", unde este co-regizor (film cu Orson Welles si Laurence Harvey)
- abia dupa aceste filme, primeste aprobarea pentru "Mihai Viteazul" ca o co-productie (!) cu americanii; Ceausescu respinge ideea coproductiei si va ramene un pur film romanesc
- "Mihai Viteazul" este cumparat si difuzat international de Columbia Pictures , in varianta prescurtata si sub numele "The Last Cruisade"/"Michael the Brave"
Toate afirmatiile ca a fost "lansat de comunisti" sunt rauvoitoare si nu au baza reala.

Spielberg si Mihai Viteazul

In versiunea originala a filmului ET (nu si in versiunea aniversara de 20 de ani, dar probabil in cea de 30 de ani) din 1982, personajul principal , baietelul se uita la televizor si viziona .... Mihai Viteazul , scena luptei de la Calugareni. Nicolaescu marturiseste ca a avut ocazia , la un festival, sa-l intrebe pe Spielberg cum au ajuns acele scene in ET. Raspunsul regizorului american a fost ca a studiat acea pelicula la academia americana de film.

Comisarul... capitalist. Imaginea unchiului Cambrea si a lui Alimanescu

Multi bagatori de seama care cred ca impresiile lor personale tin loc de adevar si se grabesc sa spuna la tv ca Nicolaescu intruchipa comisarul activist. In primul rand ei confunda doua personaje din film. In al doilea rand Nicolaescu a creat seria "Comisarul" in memoria unchiului sau, Gheorghe Cambrea , comisar de politie. Acesta a facut inchisoare in epoca comunista si apoi a murit rapid dupa eliberare. De ce a a fost inchis? Pentru ca a arestat activisti comunisti in perioada interbelica. 
In film comisarul este clar apolitic si face cateva comentarii ironice la adresa comunistilor (nu redau exact):
- "sa vedem daca vorbele frumoase si idealurile o sa va tina de foame mai tarziu"
- "bolsevic este un cuvant rusesc care nu stiu ce inseamna"  
In fapt, comisarul este un amestec intre elagantul Cambrea si durul Eugen Alimanescu (cei doi au lucrat impreuna (!!), vezi linkul de mai jos). Era mare lucru sa ai curaj sa-l intruchipezi atunci pe Alimanescu, cel care incercase sa aresteze si omorase niste ofiteri sovietici care faceau talharii. Acel Alimescua fost apoi omorat foarte probabil de catre rusi.
Conflictul cu germanii si filo-germanii din film este o aluzie transparenta la conflictul real al lui Eugen Alimanescu cu alta putere straina, cea sovietica.

Unchiul Cambrea - motivul neintelegerilor cu Titus Popovici si Ilarion Ciobanu

Scenaristul primului film din seria "Comisarul" este Titus Popovici. Un scenarist genial. In privinta povestilor din film, avea insa pareri diferite fata de Nicolaescu. Acesta din urma adusese in scenariu pe Moldovan-Cambrea-Alimanescu. Titus Popovici a introdus un al doilea personaj - comisarul comunist, jucat de Ilarion Ciobanu. In finalul din "Cu mainile curate", Moldovan este ucis. Al doilea film, "Ultimul cartus", il are ca personaj principal doar pe cel jucat de Ciobanu. Nicolaescu are ideea traznita de a-l invia pe Moldovan si de a continua cu el. Titus refuza si cei doi se cearta si se despart. Sergiu continua cu "Un comisar acuza", "Revansa", "Duelul" - comisarul inspirat din Gheorghe Cambrea si Eugen Alimanescu merge mai departe. Ilarion Ciobanu mai face cel putin un film cu personajul sau , "Asediul", cu alt regizor.

Care ar fi urmarile? Nicolaescu nu renunta la personajul inspirat de unchiul sau si la ideea sa de a reinvia atmosfera lumii interbelice, a copilariei sale si a parintilor lui. Relatiile dintre Nicolaescu si Titus Popovici se racesc. Din pacate,exista o victima colaterala a conflictului si o pierdere imensa pentru noi ceilalti. "Victima" este Ilarion Ciobanu, care nu va mai colabora decat putin cu Nicolaescu. Din pacate fiind probabil amandoi oameni prea mandrii n-au stat sa discute, sa despice firul in patru si posibil sa nu fi fost constienti de ce s-au indepartat unul de celalalt. Tot probabil, Ilarion Ciobanu a ramas cu impresia ca Nicolaescu nu-l vrea, iar Popovici il vrea, pe cand esenta discordiei dintre acestia doi era alta. De ce o pierdere imensa pentru noi? Pentru ca, asa cum a dovedit in "Columna", Ilarion Ciobanu era un talent urias, actor de talie mondiala, cum la noi numai Amza mai era. Daca ar fi colaborat mai mult cu Nicolaescu, ar fi avut ocazia sa-si manifeste mai mult acest talent, iar filmele lui Sergiu ar fi avut enorm de castigat. Asta e opinia mea, poate gresesc.

http://ziare.zaraf.ro/articol6675/ADEVARATUL-COMISAR-MOLDOVAN---INTALNIREA.htm

Nu a facut filme pentru regim

Internationalistilor de ieri , de azi si de maine nu le place "Mihai Viteazul" si il socotesc inferior filmelor "arta" , in neconcordanta cu istoria si tributar regimului.

Nimic mai gresit.

Comparatia cu filmele "culte" - nu e cazul, putine filme istorice sunt si culte. Nu gasesc decat "Ändrei Rubliov" ca exemplu.

In neconcordanta cu istoria - abaterile nu sunt importante din punct de vedere al faptelor. Pot spune chiar ca cele mai mari "greseli" se fac prin omisiune - de exemplu Mihai a dat mai multe lupte decat reiese din film. Singura "abatere" este interpretarea data personajului Mihai. De ce e abatere? Pentru ca nu stim de fapt cum a fost Mihai (unii nefericiti se grabesc sa-l faca "condotier" - asta e de fapt imaginea data de dusmanii sai). Luati orice film american, englez sau francez si o sa vedeti ca sufera mult mai mult la acest capitol. De unde stim noi ca "Spartacus" era ideologul prezentat in ultimul serial american? Fateta aceasta a lui Spartacus este si mai gogonata decat ideea ca ar fi fost cel mai bun gladiator in viata. 

Tributar regimului - gresit. Am explicat anterior ca nu denatureaza istoria mai mult decat orice film istoric din occident. Dar acesti internationalisti de care spuneam nu se simt ei bine daca nu declara orice realizare cu tenta nationala ca fiind comunista sau nationalista. In plus, Ceuasescu nu a agreat personajul Mihai din filmul lui Sergiu pentru simplul fapt ca nu-i semana lui. Cum sa-i semene un barbat voinic si razboinic care intra in lupta in camasa? Asa ca, se va face, la comanda, un alt film, de un alt regizor, "Buzduganul cu trei peceti", unde saracul Mihai-Voda devine un mare diplomat de talie internationala - suna cunoscut, seamana cu cineva?

Confuzii si orbiri

O mare greseala in interpretarea istorica este sa consideri prezentul drept cauza a trecutului si nu invers. Daca interpretarea o face fiecare dupa capul lui, in lipsa insa a informatiei si al logicii, se ajunge si la asa ceva. Daca Nicolaescu o fi fost prieten de un anumit nivel cu Iliescu , iar acesta o fi fost comunist, asta nu dovedeste ca Nicolaescu a fost comunist. Poate fi o dovada, dar nu pentru Socrate, doar pentru sofistii de ocazie.
Dupa cum ziceam, Nicolaescu nu a fost lansat de comunisti, ci de capitalisti, iar filmele sale nu au platit tribut regimului. El doar a avut succes in vremea regimului "comunist". De aici toti cei cu filozofia absolvita la scoala de sofisti trag concluzia: aaa, a avut succes pe vremea aceea, deci e comunist .

In fapt, Nicolaescu a avut succes mai intai in occident, apoi in tara. El a avut succes la public si a putut lucra mai in voie in perioada mai deschisa din anii 60-70. 
In anii 85-89 am vazut multe filme la cinematograf. Nu am prins decat un film al lui Nicolaescu. Cu toate ca in oras erau date filme din arhiva, fiind stopate importurile de filme, nu rula nimic din filmele lui mai vechi. Am reusit sa vad "Mihai Viteazul" si "Nea Marin miliardar" doar la cinemateca. Asta in timp ce "Spartacus" made in US rula la Luceafarul.

Raca regizorilor

Am observat la mai multi regizori vechi o raca profunda fata de Nicolaescu. Pot sa-mi imaginez urmatoarea cauza: Nicolaescu era printre putinii care lucrau in Vest si era platit acolo in valuta. Legal ar fi trebuit ca statul sa-i retina ca impozit 80% din castiguri. Asa facusera cu marii cantareti de opera de talia lui Herlea sau Iordachescu. In schimb au fost cel putin trei cetateni romani de la care nu au avut curaj sa ia acel impozit (din cate am auzit): Ion Tiriac, Ilie Nastase si Sergiu Nicolaescu. Ar fi putut incerca, dar le era frica ca acestia sa nu ramana oficial - fara cetatenie - in strainatate si aceasta strica in mod major imaginea regimului.
Normal, cei care erau platiti in lei au ramas unii dintre ei profund invidiosi pe valuta castigata de Sergiu - nu erau sume foarte mari, dar era mult mai bine decat ce aveau ei. S-a dus o campanie de denigrare si am observat de exemplu cum profilul lui de Wikipedia era la un momendat parca scris direct de inamicii sai publici. 

Unul dintre denigratorii de serviciu este CTP. Dupa ce am vazut ce filme lauda acest domn - Inglorius Bastards de exemplu - cred ca nu mai are rost sa fie contrazis. Pur si simplu nu prea se pricepe la filme (parerea mea). Nostim e ca scoate bani din nepriceperea asta. Un fenomen ciudat legat de acelasi domn a fost ura profunda care o manifesta fata de Hagi in perioada revenirii din anii 1999-2000. Cand i se pune pata  pe cineva...

Confuzia

Nicolaescu a avut cel mai mare succes de box-office cum se zice, si in tara, unde este detasat pe locul 1 si va ramane, si in tarile foste socialiste si ceea se stie mai putin, in cele capitaliste. Un anumit tip de gandire, destul de raspandit, spune ca oricine a avut succes inainte de 1990 a fost omul regimului. Este o gandire simplista si oricum care dovedeste lipsa unor informatii legate de acele vremuri si de istorie in sensul larg. Cei in cauza gandesc cam asa: daca "Mihai Viteazul" a avut un mare succes pe vremea regimului, inseamna ca a convenit acelui regim, deci este propaganda national-comunista. O fi convenit, dar probabil ca ar fi convenit oricarui regim. Daca l-am fi mutat filmul (daca ar fi fost posibil) oricand intre perioada 1848-1945, mai mult ca sigur ca ar fi convenit oricarui regim si ar fi fost sustinut de mai marii vremii, de la Balcescu pana la Ionel Bratianu sau de oricare din regii perioadei.
Stalin, dupa ce in primi ani de "domnie" dorea sa faca uitata istoria rusa veche si religia, a schimbat placa la necaz, dupa 1941. A inceput sa aminteasca eroii vechi, de la Alexandr Nevski , la generalul din vremea tarilor Suvorov. Orice regim are nevoie de filonul national si incearca sa profite. Asta nu inseamna ca memoria nationala este ceva rau, ci doar ca regimul este profitor.
Si apropo de succes: Eugen Doga a fost decorat pentru muzica sa de Republica Moldova inainte si dupa independenta, de URSS mai intai si apoi de presedintele Putin. Ma tarziu si de statul roman. El a contribuit la cultura Moldovei , a URSS-ului, a Rusiei si a Romaniei. Arta nu are granite de timp si de spatiu. Mai mult prin filmul "Lautarii", plin numai de cantece romanesti el a contribuit enorm la trezirea constiintei nationale din Moldova. Rusii pur si simplu nu au avut ce face - filmul a avut succes si a ramas - doar au avut grija sa-i dea de lucru mai aproape de cultura rusa.
"Mihai Viteazul" a fost cumparat de americani si difuzat in lumea capitalista. In vremea razboilui rece ei NU ar fi difuzat un film de propaganda national-comunista. Ei puneau restrictii si propriilor filme! "Apocalipse now", de exemplu, nu a putut fi realizat cu sprijinul armatei americane. Acum vin barfitorii de serviciu din tara si ne spun ca ceea ce avea "clearance" de la FBI in anii 70 era propaganda comunista ??? Pai la FBI inca mai era director J. Edgar Hoover, cel care l-a expulzat practic pe Charles Chaplin.
Dupa cum spuneam, internationalistii de serviciu ar trebui sa protesteze la fel, daca sunt cinstiti si logici, la fiecare difuzare de film occidental si american care face propaganda nationala a acelei tari si cosmetizeaza istoria.
Da, dar acelea sunt tari mari si puternice care trebuie admirate si laudate! Daca ai tara mica si saraca, e mai bine sa nu-ti placa nimic din ce este in ea... Oare?

sâmbătă, 17 septembrie 2011

Khartoum (II) - Politica: west story

O sedinta de guvern de "gasire a unor solutii"

Plot: O conversatie la guvern despre criza din Sudan unde rebelii aveau acum armele a 10.000 de soldati anglo-egipteni infranti: pusti Remington, baterii de artilerie si milioane de cartuse munitie.
Protagonisti
- Gladstone - prim-ministru
-Granville -ministru de externe
- Stewart - colonel in armata britanica

Granville: We are discussing Egypt. We have a moral responsibility to Egypt. 
Gladstone: A moral responsibility. We have the Suez Canal. Say it. Egypt protects Suez. We protect Egypt. Why in heaven's name can't Egypt protect herself? 
Aveau deci o problema morala...fata de interesele lor in Canalul Suez!

Grandville: 
Send Gordon to Khartoum. 





Gladstone: [...] I shall suggest to Her Majesty in Scotland tomorrow  that we shall discharge our obligations to Egypt by evacuating all the Egyptians from Khartoum.  How, without either a British army  or loss of British honour?
Granville: I shall entertain suggestions as to just how. Gordon. Chinese Gordon.
[...] Send Gordon to Khartoum. The man who led the Chinese emperor's armies to victory carrying only a cane. Send him to Khartoum.
Gladstone:  Without an army?
Granville:  He doesn't need one. Without a single British soldier he ended slavery in the Sudan. He's a hero - to the Sudanese, to the English, to the anti-slavery people, to the churchmen. Send him to Khartoum and you'll be applauded from Land's End to Inverness. And Her Majesty.

Practic prim-mistrul ar fi vrut sa evacueze toti egiptenii din Khartom fara sa foloseasca nici un soldat britanic...NU! De fapt, nu voiau sa-i evacueze, ci sa gaseasca o solutie sa-i scuteasca de obligatia de a evacua acesti egipteni. Extraordinare solutii gaseste politica, nu? 
Din pacate (pentru Gordon) solutia aceasta era Gordon, omul care deja facuse ceva pentru Sudan, si era cunoscut pentru abilitatea de a se descurca fara ajutor si resurse.

Col. Stewart:  
If you send him to Khartoum on his own now,
he'll simply fail.

Gladstone:  Granville, the man's a mystic. He's an idealist with ideals strictly his own. Give him an instruction? He treats a military order as if it were a birthday greeting. Besides, I trust no man who consults God before he consults me.
Colonel Stewart :  May I speak, sir? In my opinion, General Gordon would refuse. When he went to the Sudan as governor general and put down the slave trade with nothing but his audacity and a few loyal lieutenants, sir, he didn't face the Mahdi, he didn't face a holy war, and he didn't face 10,000 Remington rifles. If you send him to Khartoum on his own now, he'll simply fail.
Gladstone:  What a pity.
Colonel Stewart :  Sir, if General Gordon accepted your proposal in the conditions of today, my respect for him would end. He'd be the vainest man alive.

Primul ministru nu are incredere in Gordon pentru ca acesta " consults God before he consults me.".  si pe de alta parte, chiar daca este o solutie pentru a scapa guvernul de responsabilitate, nu este o solutie pentru a si rezolva problema din punct de vedere militar: colonelul Stewart spune clar asta "If you send him to Khartoum on his own now, he'll simply fail."
Gladstone:  
I dislike everything about this...But..
Gladstone:  [...] Did I understand you correctly?  If we send Gordon to Khartoum - Gordon, a national hero - and he fails, then the blame will fall on him, not on the government?
Granville:  It could happen that way.
Gladstone:  It's the most abominable proposal I have ever entertained.  Granville, the colonel had a point.
Just why would Gordon do it?
Granville:  Because he's a patriot and a man of conscience. Or perhaps the vainest man alive.
Gladstone:  I dislike everything about this. Worse... I distrust it. I know nothing about this conversation.
But let me know in Balmoral what Gordon says. Her Majesty would be so pleased.

Prim-ministrul intelege foarte bine: daca il trimite pe Gordon, acesta va esua, dar esecul , in ochii lumii, i se va reprosa atunci doar eroului national Gordon. si apoi spune explicit "It's the most abominable proposal I have ever entertained", "I dislike everything about this. Worse... I distrust it. ". Dar... accepta sa fie anuntat Gordon si e incantat ca regina va fi multumita.
Deci... o propunere abonimabila, in care nu are incredere, din care nu ii place nimic si care mai ales NU rezolva problema reala...Totusi maiestatea sa si primul ministru vor fi multumiti pentru ca scuteste guvernul de raspundere.

Mandatul

Oficial primul ministru nu il cheama pe Gordon, ci doar ii spune explicit ca ii cere asta in mod privat.
Gladstone: Gordon, I cannot and will not send military forces up the Nile. But I admit Khartoum cannot be left to its fate without some gesture.
Gordon: Am I the gesture?
Gladstone: The country knows your capacities. You've done before alone what an army of blunderers can't do.
Gordon: What's the proposal?
Gladstone: That you go to the Sudan, supervise the evacuation of Khartoum
and do what you can to leave peace and order behind.
Gordon: With what powers?
Gladstone: None. But I cannot and will not back you up. This must be understood. No British troops will come up the Nile. I will not assume a British obligation to police the world. If you can help the Sudan, your country will be grateful.  If you can't...
Gordon: My country will understand. ... I'll go.

Realitatea 
Veti spune poate cat e adevarat in realitate. In realitate a fost mai rau... cateva trupe britanice patrunse in Sudan si care au avut cateva sucese la inceputul ultimei sederi a lui Gordon, au fost retrase si drept urmare Kharthom-ul a fost complet incojurat. Urmarea.. asediul..si restul

Khartoum (I) - Gordon

Dedic filmului Khartoum trei postari, in ordine crescatoare a importantei. Prima ar fi despre Charles George Gordon ...

Faptele seci

Un englez foarte cunocut si in timpurile noastre datorita filmului este colonelul Lawrence - Thomas Edward Lawrence - sau dupa numele filmului - "Lawrence al Arabiei". 
Lawrence in film (Peter O'Toole)
Nu o sa insist acum asupra lui , ci doar l-am mentionat pentru a spune ca cel putin tot atata notorietate ar merita Charles George Gordon. Si despre el exista un film de referinta, dar mai putin cunoscut si mai putin stralucitor ca cel al lui David Lean. Pe de alta parte, filmul "Khartoum"  are cel putin doua idei foarte interesante, veti vedea in urmatoarele postari. Acum cateva vorbe despre Gordon.
Colonelul Lawrence (arheolog inainte de razboi)
A participat mai intai la razboiul din Crimeea unde a castigat o valoroasa experienta. Apoi a participat in China la "Razboiul Opiului" si "Rebeliunea Taiping" unde a avut victorii importante cu resurse limitate. Pe langa medaliile si onorurile din partea reginei si a imparatului Chinei, a capatat supranumele de "Chinese Gordon". Apoi in prima sa interventie in Sudan, a ajutat Egiptul si trupele britanice sa preia controlul regiunii si sa desfiinteze sclavia.
Gordon cel din film (Charlton Heston)
Dupa plecarea sa din Sudan , situatia s-a deteriorat: o revolta puternica cu tenta religioasa (conducatorul ei se declara "cel asteptat"). O armata britanica prost pregatita de 10.000 de oameni a fost infranta si armele ei capturate. In momentul acesta guvernul britanic apeleaza iar la Gordon pentru a evacua Sudanul (englezi, egipteni). Este lasat insa fara suport miltar in fata revoltei, care acum dispunea si de armamentul vestic capturat. Gordon organizeaza apararea capitalei Khartoum in conditiile in care fortele sale erau disproportionat de mici fata de cele ale rebelilor (sapte mii de gipteni contra cinzeci de mii de asediatori). Si totusi, Khartoum-ul, si lucrarile de fortificare dirijate de Gordon ar fi rezistat pana la venirea unor noi trupe britanice, daca... Daca Nilul , care era o bariera naturala pe o anumita latura a orasului, nu ar fi scazut acolo incat inamicul sa poata merge chiar prin apa putin adanca. Dupa 313 zile de asediu, orasul cade si Gordon este ucis. Doua zile mai tarziu va ajunge si armata britanica trimisa in ajutor. Desi obtin apoi un suces trecator, englezii , vor pierde iar Sudanul timp de 13 ani.
Charles George Gordon
Filmul si biografiile

In film, Gordon este prezentat conform biografiilor mai entuziaste, ca fiind profund atasat de Sudan, tinutul caruia ii fusese mai inainte guvernator general, ca un om profund religios, ca unul care face ce crede ca trebuie facut si nu ce i se comanda. Nu stim daca personajul real era croit dinainte pe masura faptelor sale, dar dupa cum spune Michael Asher , "no other who stands out so prominently as an individualist" si dupa cum spuneam anterior "Here was one man among men who did not do what he was told, but what he believed to be right".

duminică, 30 ianuarie 2011

Defiance


O surpriza placuta

Multa lume a vorbit despre "Inglorius Basterds" din 2009 , si ma intreb de ce. Dupa cum spuneam in afara de partea care apartine personajului negativ , restul e ne-glorios. "Defiance" din 2008 , realizat de Edward Zwick ("Legend of the falls", "The Siege", "The Last Samurai") este un film cu tema oarecum similara dar despre care merita vorbit, chiar si contoversele fiind mai viabile in cazul sau.
In primul rand Daniel Craig, are aci un rol greu si reusit. Poate daca ar fi fost antrenat in mai multe realizari de acest gen si in mai putine Bond-uri, am fi avut un actor de un mare calibru. Personaujul lui , Tiuva Belski (personaj real, ca si mare parte din poveste) are de realizat o sarcina mult mai complicata decat orice agent 007: sa tina in viata civili evrei in plin teritoriu ocupat de nazisti pe in Bielorusia si Polonia.
Interesante in acest film sunt cateva intamplari, care chiar daca nu s-au intamplat exact acestor personaje, s-au intamplat altor oameni in alte epoci mai apropiate sau mai departate. Iata mai departe aceste "coincidente".

Inamic la pamant

O recunoastere probabila a unor fapte reale este scena in care soldatul german prizonier este linsat de o multime de evrei refugiati, care , atentie , sunt civili. Personajul Tiuva (Craig) nu intervine in acest caz, apasat parca de povara imensa a durerii fiecaruia dintre civilii care isi pierdusera pe cei apropiati fara sa aiba posibilitatea sa-i apere sau sa-i razbune.
Intr-un documentar BBC (unul din cele mai mari si mai importante de acest gen), despre al doilea razboi mondial, o scena aparte se petrece in Parisul insurectional din august 1944. Orasul se revolta, la initiativa partizanilor (multi comunisti). De Gaulle ar vrea sa le sara in ajutor , dar va ajunge (prin Lecrerc) destul de tarziu. In planurile strategice ale lui Ike (Eisenhower), Parisul nu era un obiectiv militar important. Asa ca, zile intregi, raman in conflict partizanii si alti parizieni contra garnizoanei germane. Ce ne prezinta acea parte de documentar: pe o strada larga si necirculata, un soldat german singur , ratacit de ai sai , este lovit de gloante si cade ranit la pamant. Ceea ce urmeaza este destul de greu de privit: din cand in cand civilii care trec grabiti si in fuga prin zona , se opresc sa loveasca fiecare in soldatul german ranit si cazut la pamant. Santem in Paris, inima civilizatiei, secolul XX...

Flavius Josephus a avut dreptate

Alta scena prezentata cu mare curaj in "Defiance": cativa din "soldatii" grupei de refugiati evrei profita de avantajul de a detine arme si is creeaza privilegii in dauna civililor: fura din proviziile stranse din fermele din jur , isi stabilesc singuri ratii mai mari decat batranii , femeile, copiii si restul civililor. Mai mult: agreseaza alti soldati si incearca sa rastoarne conducatorul bolnav de plamani. Spre lauda lui, Tiuva cel din film (poate si cel real) va executa pe unul din turbulenti si va pune capat revoltei si nedreptatii.
Vom vedea cum astfel de lucruri se mai intamplasera mai inainte si s-au mai intamplat dupa aceea si vor mai fi iarasi...

Anul 74 era noastra.
Evreii se revolta impotriva stapanirii romane. Intr-o prima faza, Flavius Josephus se afla printre liderii care ii organizeaza pe ai sai si conduce lupta. Va cadea prizonier odata cu asediul si caderea cetatii Tiberiada. Dupa aceea, pentru ca ramane in tabara romana si devine apropiat al Vespasienilor, va scrie despre acele intamplari si va fi numit chiar "Evreul Romei". Si totusi... Multe din relatarile sale de martor ocular se vor confirma prin repetare peste multi ani in diverse alte locuri si vremuri. Ce spune el, pe scurt; in cetatile asediate timp indelungat, aparatorii inarmati profita de pozitia si puterea lor, mai precis, cand toata lumea ajunge sa sufere de foame, ei vor strange ultime farame de mancare de la cei fara forta: femei, copii, batrani si alti civili, astfel incat acestia vor muri de foame , chiar inainte de terminarea asediului. Ce mai spune: inca din start, luptatorii nu isi asuma lupta deschisa cu romanii si prefera lupta din spatele zidurilor. Dar tot acolo, in anumite cazuri se aflau si mii, zeci de mii si chiar mai mult decat atatia civili; si dupa cum am vazut militarii nu isi asuma si apararea vietii acestora, ba dimpotriva.

Irak 2004, adica ceva mai tarziu in era noastra.
Avand experienta razboiului din 1991, regimul irakian stie ca nu poate face fata in camp deschis fortelor americane, asa ca aleg o noua tactica: se apara in orase. Adica pun intre ei si armata atacatoare un scut uman: proprii civili. Spera probabil ca victimele civile sa starneasca oprobiul opiniei publice internationale si astfel ei sa aiba o sansa sa-si pastreze puterea.

Concluzia: un razboi ale legile lui aspre; pune oamenii in situatii limita, de supravietuire. Si atunci omul poate deveni fiara chiar si pentru cei din jurul sau, nu se pastreaza conventiile de prieten sau inamic. Ca sa supravietuiasca isi poate sacrifica conationalul, aliatul , co-religionarul, prietenul si asa mai departe. Un razboi nu are limitele pe care le cred cei care il pornesc, merge mai departe , e un foc scapat de sub control...

Controversele - cu sau fara lupte

O controversa mai putin importanta este aceea daca refugiatii evrei chiar au avut ocazia sa lupte direct cu soldatii germani, ca in film, sau doar au fugit si s-au ferit cat au putut mai bine. Nu cred ca e important, cu cat au reusit sa evite luptele, cu atat mai bine. Ce pare in film cam tras de par sunt mult prea dinamicele lupte cu soldati germani (sunt doua). Nu pare plauzibil sa poti misca atati civili atat de repede ca sa scapi de urmaritori.

Controversele - masacrul polonezilor

Au fost cateva cazuri in care zeci si sute de locuitori polonezi au fost ucisi, se pare, de partizani sovietici pornind de la conflicte create de aprovizionare (era mai greu pentru partzanii sovietici sa gaseasca sprijinul populatiei peste granita virtuala, in teritoriul polonez). Sunt voci , numite "istorici amatori" care implica gruparea lui Bielski in astfel de evenimente. Totusi investigatiile oficiale poloneze si istoricii profesionisti polonezi nu au putut gasi argumente in acest sens.