Andrei Tarkovski

Pentru Andrei Tarkovski filmul are alte dimensiuni si este format din alte elemente decat cele cu care santem obisnuiti. Are doar 7 lung metraje. Intr-o cinematografie (sovietica/ruseasca) plina de artisti si regizori talentati , intre est si vest mai apoi, el sta undeva deasupra celorlalti.

In Uniunea Sovietica a ajuns sa nu fie bine privit de autoritati. In Rusia capitalista de azi a ajuns sa fie uitat.

Ingmar Bergman: "Tarkovsky for me is the greatest [director], the one who invented a new language, true to the nature of film, as it captures life as a reflection, life as a dream".

Filmografie:

• Compresorul şi vioara (Katok i skripka) (film de metraj mediu studenţesc, 1960)
• Copilăria lui Ivan (Ivanovno detstvo) (1962)
• Andrei Rubliov (1966 rel. 1971)
• Solaris (1972)
• Oglinda (Zerkalo) (1974)
• Călăuza (Stalker) (1979)
• Tempo di viaggio (documentar, 1983)
• Nostalgia (film) (Nostalghia) (1983)
• Sacrificiul (film) (Offret) (1986)

"Copilaria lui Ivan"

Ivan este omul cu viata distrusa de razboi in gradul cel mai inalt. El nu trece dincolo de copilarie. si nu apuca din viata decat lupta pentru aceasta.

.

"Andrei Rubliov"

Nu este film istoric. Istoria din film este o istorie perpetua a tuturor vremurilor. Intodeauna omul va jefui alt om, va trada , si-l va rastigni iar pe Isus daca s-ar intoarce printre noi. Cealalta fateta sant oamenii care sant creatori prin munca, staruinta si inteligenta (povestea "clopotului").

Filmul a fost oprit de la difuzare cativa ani din cauza refuzului lui Tarkovski de a taia portiuni din film la cererea autoritatilor. Versiunea originala are 205 minute. Versiunea difuzata in cinematografele sovietice avea 186 minute iar cea aparuta la televiziunea sovietica a avut in 1972 101 minute (neautorizata de regizor). Difuzarea in SUA si statele occidentale este taiata nefericit si a avut 146 de minute. O vizionare reusita necesita versiunile lungi, de 186 sau 205 minute.

Imagine din film:

Icoana "Sfanta Treime" de AndreiRubliov (1410)

.

"Calauza"

"Zona" este o imagine inghetata a ne-realizarilor umanitatii: n-am facut nimic nici cu armele , nici cu medicina , nici cu religia. Si nici macar daca s-ar putea sa ni se indeplineasca dorintele n-am stii sa cerem altceva decat lucruri care sa duca la propria noastra distrugere.

"Sacrificiul":

Povestea imi pare un Dr. Faust intors pe dos, mult mai dramatic decat acesta. Faust isi vinde sufletul diavolului pentru a obtine ceea ce isi doreste , ateul Alexander incearca sa salveze lumea prin sacrificarea catre divinitate a tot ce avea pe lumea aceasta. Desi pare un gest in oglinda fata de Faust este mai mult decat atat. Presupune sacrificiu, nu castig; este initiativa proprie, nu tentatie si mai presus de toate nu are o motivare palpabila, este numai o idee tragica.

(Va urma)