sâmbătă, 6 iunie 2009

Washigton: In spatele usilor inchise

Bazat pe cartea "The Company" a lui John Ehrlichman (fost consilier al presedintelui Nixon si personaj cheie in afacerea "Watergate") filmul , mult mai mult decat cartea, se desprnide din simpla istorisire a afacerii Watergate si a rolului jucat de Nixon , reusind sa creioneze cu forta sintetica jocurile politicienilor din toate timpurile, setea lor de putere si abilitatea lor de a calca orice lege si orice regula.
Este , in opinia mea, cel mai bun serial american.
Filmul contine mai multe scene fabuloase, fiind un adevarat spectacol de actorie, regie si scenariu. O sa incerc sa amintesc cateva dintre ele.
.
Intalnirea cu presa
Un consilier etuziast si naiv al lui Nixon, ii propune acestuia si mainii lui drepte (Robert Vaughn) o idee excelenta , dupa el: sa imbunatateasca imaginea presedintelui printr-o conferinta de presa saptamanala. Cei doi, care nu mai stiau ce sa mai inventeze ca sa bage pumnul in gura presei l-au privit ca doi spargatori de banci carora li se propune o intalnire cu politia.
Scrisorile de solidaritate
In plina perioada de mari manifestatii de contenstare a politicii oficiale, "majoritatea tacuta" era in opinia lui Nixon e partea sa. Si cum se poate afla totusi ce gandeste aceasta majoritate? Tot un consilier entuziast a fost cu ideea: din toata tara , mii de scrisori de sprijin vor veni catre Casa Alba. Zis si facut: dupa ce a mobilizat oamenii din teritoriu, a reusit sa adune cativa saci cu scrisori pe care ii arata unui om de incredere al presedintelui. "Doar atatea ? Sa fie toata camera asta plina. Si ai grija sa fie si de la expeditori diferiti" (citat aproximativ). Asta imi amiteste de sarcina marelui Inca de a umple o sala cu aur pentru conchistadorii spanioli.
1 milion cash
1 milion de dolari cash era o suma mare la inceputul anilor 70. Nixon-Monckton era cunocut ca un dur , juca tare cu oricine. Ei bine, intr-o zi un om de afaceri oarecare se prezinta la seful de campanie si spune ca vrea sa faca o donatie, dar fie primit de presedinte personal. Seful de campanie accepta initial doar sa ia banii, dar cand vede cu ochii lui in servieta 1 milion cash, il introduce la presedinte. Acolo , surpriza ! Domnul presedinte , numai miere si lapte, accepta tot , inclusiv milionul. Cat costa un presedinte ?
Re-re-alegerea
Intr-o buna zi, presedintele isi cheama seful de campanie si il intreaba cum stau cu sondajele. Stam bine , o sa castigam sigur in majoritatea statelor si cu un avantaj mare. "Asta zici tu ca e bine? Vreau sa castigam in toate statele". "Da, domnule presedinte, o sa facem totul". "Si la urmatoarele alegeri ce o sa facem ?". "Nu v-am zis? Castigam." "Nu la acestea, la urmatoarele." "Pai, noi ne-am dori, dar dupa cum stiti, Constitutia nu permite decat doua mandate". "Da, stiu. Dar poate se poate face ceva. Te rog , gandeste-te, trebuie sa existe o cale" . "Da, mister president, ma gandesc"
Inedit
In carte (si in film), pentru numele personajelor (dealtfel usor de ghicit) Ehrlichman foloseste un mini-cod: numele sant inventate , dar pastreaza din cel original ultimele (sau ultima) doua litere: Monkton - Nixon, Curry-Kennedy, Anderson-Johnson, Tessler-Kissinger.
(Va urma...)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu