duminică, 24 mai 2009

Secretul lui Steven Spielberg

Sa aruncam o privire peste cateva filme.
Duelul (TV - 1971)
Inainte de a aduce la viata monstrii submarini sau pe cei din Jurassic, S. "insufleteste" un altfel de monstru. Un camion imens terorizeaza un sofer de automobil , ziua in amiaza mare. Soferul camionului nu apare niciodata, astfel incat "personajul" negativ este insusi "truck"-ul. Dusmanul omului nu pare a fi un alt om , ci o masina infernala.
Falci (1975)
Prima mare lovitura data de cineast. In rechinul ucigas unii cred mai mult , altii mai putin. In final , nici primilor nu le vina sa creada ce vad cu ochii lor...
Close Encounters of the Third Kind (1977)
"Intalnire de gradul trei": cealalta fata a lui Spielberg, apare imediat dupa fiorosul "Falci". Ceea ce ar trebui sa ne sperie , intalnirea cu lumile extraterestre , poate avea o fateta nebanuita: frumusetea.
1941 (1979)
La aproape 40 de ani de la Pearl Harbor, se poate face o comedie detasata despre temerile acelor vremuri si despre vulnerabilitatea emotionala a marii tari pazita de doua oceane de eventualii inamici (aici japonezii). Din pacate in 2001 n-a mai fost de ras , dar aceasta vulnerabilitate s-a confirmat. Filmul , cu un inegalabil John Belushi (disparut prematur, fratele mai taletat al lui James Belushi), a fost mult sub-apreciat, "underrated" cum zic americanii. Probabil pentru ca ironia era indreaptatita si greu de suportat.
Raiders of the Lost Ark (1981)
Primul din seria de foarte mare succes la public Indiana Jones. Daca ma gandesc bine, e greu sa-mi amintesc povestea (nu ideea principala) spusa in fiecare din aceste filme. Pe de alta parte succesiunea scenelor pline de tensiune se face fara nici o pauza, incarcand spectatorul cu adrenalina pe toata durata filmului.
E.T.: The Extra-Terrestrial (1982)

Marea lovitura a lui Spielberg si concurentul de pe locul doi la Oscarurile din 1983 a lui "Gandhi". O alta intalnire de gradul trei, de data aceasta mult mai personala. Gazda pe Pamant a unui extraterestru fragil este un pusti de cativa anisori. Micul , "uratelul" si simpaticul E.T. este cel mai de success extraterestru la box-office inaintea "Allien-ilor" si altor monstrii.
Empire of the Sun (1987)
Razboiul este vazut prin ochii unui copil. Avionul lui de jucarie gaseste cerul ocupat de avioane adevarate.

Hook (1991)
Lumea s-a intors pe dos: Peter Pan a imbatranit , iar groaznicul capitan Hook poate cucerii inimile a doi copii.
Jurassic Park (1993)
Visul oricarui cineast: sa poata crea orice lume posibila sau imposibila in fata aparatului de filmat. Incercari asemanatoare au mai fost : de la "Godzilla" la "King Kong". Spielberg insa nu vrea sa aduca un animal urias in prim plan , el vrea sa aduca o lume intreaga, o lume pierduta de mult. Relizarile tehnice , deosebite pentru aceea vreme , sant totusi inegale pe parcursul filmului.
Schindler's List (1993)
Spielberg a dat rasol in montarea si realizarea "Jurassic Park"-ului cu un scop nobil: in acelasi an a realizat "Lista lui Schindler". Santem martorii unui lucru imposibil: in plin razboi , in mijlocul celor mai mari grozavii, exista o "lista alba", lista celor care sant salvati. Un singur defect are filmul pentru a nu fi o capodopera: daca la montaj s-ar fi folosit numai 75% din pelicula pentru a da un ritm mai alert anumitor parti, am fi avut un film mult mai reusit.
Saving Private Ryan (1998)
Unul din cele mai reusite , tehnic si regizoral, filme despre al doilea razboi mondial. Memorabila raman scenele dedicate debarcarii pe plajele din Normandia.
Artificial Intelligence: AI (2001)
Inteligenta artificiala este o idee ... foarte veche. Pygmalion din Metamorfozele lui Ovidiu reuseste sa insufleteasca cu ajutorul zeilor o sculptura. Nici macar creatura-copil nu e o idee noua. Mai intai a fost Pinocchio. Toate aceste povesti au prins.
War of the Worlds (2005)
Cu toate ca imi placea povestea lui Wells , filmul nu m-a atras cu toate ca din punctul ideii pe care vreau sa o prezint aici , este bine realizat.
Ce au in comun toate aceste filme ? Care este secretul lui Steven Spielberg ?
Micul secret: Acest "truc" este folosit in cateva din filmele lui de aventuri. Daca intr-un thriller obisnuit momentele tensionate sant cateva pe toata durata filmului , in filmele din seria "Iindiana Jones" , de pilda , sant o succesiune neintrerupta de astfel de scene.
Marele secret: Spielberg nu spune o poveste cu toate elementele ei, nu construieste un puzzle din povestile separate ale diverselor personaje ; el descrie o experienta personala a cuiva, un fel de "tunel", facandu-ne sa vedem prin ochii acestuia. Practic nu ne spune toata povestea, ci doar o parte din ea , dar o parte pe care putem sa o traim odata cu personajul.
In "Duelul" nu ni se dezvaluie niciodata soferul hartuitor, privim cu groaza doar la camionul fantoma impreuna cu personajul principal
In "War of the worlds": nu vedem DECAT ce vede si personajul interpretat de Tom Cruise.
In "Indiana Jones", santem mereu alaturi de profesorul aventurier, nu ni se prezinta nici o scena care in care acesta sa lipseasca.
In "Jurassic Park", intram in lumea saurienilor odata cu micul grup de turisti , si le urmarim aventura fara a ne desparti de eii.
In "Saving Private Ryan" santem ochii si urechile celor din micul detasament pornit in cautarea lui Ryan si atat.
In "Falci" il insotim mereu pe Roy Scheider.
In "AI - inteligenta artificiala", nu robotelul este personajul , ci restul lumii privita prin ochii acestui copil-cyborg.
"Intalnire de gradul trei", nu ne prezinta de fapt intalnirea cu necunoscutii "aliens", ci doar trairile personajelor in drumul catre contact.
Un alt mare maestru al filmului s-a mai "jucat" as cu sentimentele si senzatiile spectatorilor: Alfred Hitchckock. Intrebat de Francois Truffaut daca in "Notorious" a pus special o lumina pe cana cu lapte (probabil otrava) dusa de Cary Grant, Hitchckock raspunde cu seninatate : "Nu am pus lumina pe lapte, am pus-o IN lapte".
Ca o dovada suprema de maiestrie , in raport cu inantasii si urmasii sai din domeniu, domnul Alfred H. si-a permis sa faca un film intreg ("The Rope") fara nici o taietura de montaj: nu exista nici o intrerupere de la inceput pina la final. Pentru ca , asa cum pretindea unul din personajele filmului , oamenilor inteligenti le este permis orice. (Bineinteles ca nu e asa, era doar un "tribute" adus maestrului).
(Va urma)

miercuri, 20 mai 2009

Do we have plans to invade the Middle East?

Do we have plans to invade the Middle East?
Film: "Three Days of the Condor" (1975)
Regie: Sydney Pollack
Rol principal: Robert Redford

In 2003 a avut loc un binecunoscut incident in Orientul Mijlociu...
Scena finala din film: o discutie intre un analist al agentiei , Turner (Robert Redford), care descoperise din intamplare anumite informatii secrete si directorul adjunct al agentiei , Higgins (Cliff Robertson).

http://www.youtube.com/watch?v=GtTSOSVzYHg

Turner: Do we have plans to invade the Middle East?
Higgins: Are you crazy?
Turner: Am I?
Higgins: Look, Turner…
Turner: Do we have plans?
Higgins: No. Absolutely not.
We have games. That's all. We play games. What if? How many men? What would it take? Is there a cheaper way to destabilize a regime? That's what we're paid to do.
Turner: So Atwood just took the games too seriously. He was really going to do it, wasn't he?
Higgins: A renegade operation. Atwood knew 54/12 would never authorize it, not with the heat on the company.
Turner: What if there hadn't been any heat? Suppose I hadn't stumbled on their plan?
Higgins: Different ballgame. Fact is, there was nothing wrong with the plan. Oh, the plan was alright, the plan would've worked.
Turner: Boy, what is it with you people? You think not getting caught in a lie is the same thing as telling the truth?
Higgins: No. It's simple economics. Today it's oil, right? In ten or fifteen years, food. Plutonium. And maybe even sooner. Now, what do you think the people are gonna want us to do then?
Turner: Ask Them. 


Not now — then! Ask 'em when they're running out.

Higgins: Not now — then! Ask 'em when they're running out. Ask 'em when there's no heat in their homes and they're cold. Ask 'em when their engines stop. Ask 'em when people who have never known hunger start going hungry. You wanna know something? They won't want us to ask 'em. They'll just want us to get it for 'em!
Turner: Boy, have you found a home. There were seven people killed, Higgins.
Higgins: The company didn't order it.
Turner: Atwood did. Atwood did. And who the hell is Atwood? He's you. He's all you guys. Seven people killed, and you play fucking games!
Higgins: Right. And the other side does, too. That's why we can't let you stay outside.
[Turner and Higgins stop in front of The New York Times.]
Turner: They've got all of it.
Higgins: What? What did you do?


I told 'em a story. You play games; I told 'em a story.

Turner: I told 'em a story. You play games; I told 'em a story.
Higgins: Oh, you… you poor, dumb son of a bitch. You've done more damage than you know.
Turner: I hope so.
Higgins: You're about to be a very lonely man. It didn't have to end this way.
Turner: Of course it did.

… but how far if they don't print it?

Higgins: Hey Turner! How do you know they'll print it? You can take a walk… but how far if they don't print it?
 

Turner: They'll print it.
Higgins: How do you know?

luni, 18 mai 2009

The Duellists


Daca exista un film care merita vazut numai la cinematograf acesta este "Duelistii" , realizat de Ridley Scott in 1977. Am vazut acest film pe ecran mare apoi dupa mai multi ani , la televizor. Impactul imaginilor este de o mie se ori mai puternic in sala de cinema.

Ridley Scott este cunoscut de public pentru "Alien" (1979), "Gladiator" (2000), "Black Hawk Down" (2001) . Realizarile lui de exceptie sunt insa : "Duelistii" , "Blade Runner" (1982) si "1492: Conquest of Paradise" (1992). Intre multe calitati in arta regizorala, el este in primul rand MARELE MAESTRU al imaginilor. Primul lui film (debut) pe marele ecran , dupa 12 ani de televiziune, "Duelistii" este si cel mai reusit in acest sens.

Harvey Keitel face aici poate cel mai bun rol al sau jucand un ofiter obsedat de onoare si dueluri. La prima vedere filmul zugraveste epoca zbuciumata a razboaielor napoleonene care au insangerat Europa. In fapt ofiterul cel rau (Keitel) este imaginea lui Napoleon insusi: duelurile lui fara sfarsit sant aidoma sirulului nentrerupt de batalii care au lasat Franta si alte tari fara generatii intregi.
Pe marele ecran imaginea si contrastul culorilor sant socante. La televizor sau in poze nu se observa mare lucru.

Grozaviile razboiului (aici campania din 1812 din Rusia) sant redate cu mare forta si plasticitate.

Ridley Scott a proiectat filmul si fiecare cadru important mai intai pe hartie. Fiecare schita a prins apoi viata. Pe Feraud (ofiterul jucat de Keitel) il deseneaza ca pe Napoleon cu celebrul lui bicorn purtat invers.


Natura "conspira" impreuna cu regizorul in realizarea unor imagini extraordinare.

marți, 12 mai 2009

Z



"Also the military regime banned:
Long hair, Mini-skirts
Sophocles, Tolstoy
Mark Twain (partially)
Euripides
Russian-style toasts
Aragon, Trotsky
Strikes
Freedom to unionize
Lurçat …!!???!!
Aeschylus, Aristophanes
Ionesco, Sartre
The Beatles, Edward Albee, Harold Pinter
Writing that Socrates was homosexual
The Bar Association
Learning Russian
Learning Bulgarian
Freedom of the press
The New International Encyclopedia
Sociology
Beckett
Dostoevsky, Chekhov
Gorky (and all the Russians)
Who’s Who
Modern music
Pop music (M. Theodorakis)
New math
Peace Movements
and the letter Z, which means "HE IS ALIVE" in ancient Greek"

In 1967 in urma unei lovituri de stat militare, s-a instaurat in Grecia "Regimul Coloneilor". Scopul loviturii a fost sa mentiona iin tara o orientare radicala de dreapta si sa impiedice ajungerea fortleor de stanga la putere. Regimul a durat 7 ani si s-a caracterizat prin inabusirea democratiei in viata politica si sociala asa cum mai sus o descrie un extras din finalul filmului.
Filmul, realizat la scurt timp dupa lovitura de stat , in regia lui Costa Gavras, prezinta evenimente din avampremiera loviturii de stat legate de asasinarea omului politic grec Gregoris Lambrakis. Acesta milita pentru idei "periculoase": pace, dezarmare si retragerea Greciei din NATO.
Rolul lui este interpretat de Yves Montand. In alte roluri: Jean Louis Trintignant (magistratul care examineaza asasinatul) , Jacques Perrin (un jurnalist), Irena Papas (sotia deputatului). Muzica este compusa de Mikis Theodorakis. Montand s-a potrivit excelent pentru rol, semanand cu personajul original: inalt, sarmant, atletic si ,nu in ultimul rand , a fost si el un om cu vederi de stanga.
Theodorakis nu a putut dirija pentru film propria muzica , pentru ca avea in acea perioada domiciliu fortat , dupa ce anterior fusese arestat.
Filmul a fost realizat cu bani francezi in Algeria. Bineinteles ca in Grecia nu se putea , in Franta era prea scump , in Italia au fost refuzati. Jacque Perrin a venit cu ideea sa se incerce in Algeria. Asa ca Algeria s-a ales in final cu un Oscar si un Glob de Aur pentru cel mai bun film strain.
"Nom, prénom, profession !" [...] "Vous étés inculpe des homicide volontaire avec préméditation" - magistratul ii aresteaza pe militarii si potentatii implicati in crima, desi este constient ca vor scapa , pentru ca statul nu functioneaza corect si chiar vinovatii au puterea. Cel putin pe moment acestia sant uimiti, indignati si speriati. Gesturile lor devin ridicole si hilare in momentul cand panica pune stapinire pe ei.
In viata reala, acest procuror , Christos Sartzetakis , a fost arestat si torturat de regimul militar. Mai tarziu , dupa revenirea democratiei, a fost ales in 1982 presenditele Curtii Supreme de Justitie. Intre 1985-1990 a fost presedintele Greciei. Sartzetakis nu a fost simpatizant al stangii niciodata, a fost chiar un om cu puternice convingeri de dreapta. Investigatia asasinatului a facut-o corect pur si simplu din profesionalism si simt al dreptatii.
Premii:
  • 1969 Cannes Film Festival: Cel mai bun actor, Jean-Louis Trintignant; Premiul juriului, Costa-Gavras, Unanimously.
  • 1969 New York Film Critics Circle Awards: NYFCC Award, Cel mai bun regizor, Costa-Gavras; Cel mai bun film;
  • 1970 Academy Awards: Oscar, Cel mai bun montaj, Françoise Bonnot; Cel mai bun film strain, Algeria;
  • 1970 Golden Globes: Globul de aur, Cel mai bun film strain, Algeria; .
  • 1970 British Academy of Film and Television Arts: Anthony Asquith Award for Film Music, Mikis Theodorakis;
  • 1970 National Society of Film Critics Awards, USA: NSFC Award ,Cel mai bun film;

(Va Urma)

Stanley Kubrick


Lumea il cunoaste pe Stanley Kubrick pentru "Spartacus". Este o realizare hollywood-iana oarecum tipica (vezi si "Ben Hur" sau "Cleopatra"). Filmul nu e rau, dar nu e nici pe departe cel mai interesant realizat de Kubrick. Mai degraba este in coada listei
Filmografie selectiva:

Full Metal Jacket (1987)
Barry Lyndon (1975)
A Clockwork Orange (1971)
2001: A Space Odyssey (1968)
Dr. Strangelove or: How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb (1964)
Lolita (1962)
Spartacus (1960)
Paths of Glory (1957)
Paths of Glory (1957)

Filmul cel mai cunoscut al lui Kubrick este "2001.."; filmul meu preferat este insa "Cararile gloriei". Razboiul din film este condus de ofiteri superiori care nu au solutii reale pentru lupta. Singura lor "solutie" este sa-si foloseasca autoritatea si sa iroseasca resursele in van. Si cand aceste resurse sant oameni...
Cel care te ucide este adversarul sau superiorul tau?

2001: A Space Odyssey
Dunarea albastra, sau valsand in spatiu:
http://www.youtube.com/watch?v=q3oHmVhviO8&annotation_id=annotation_798020&feature=iv

Pentru acest film au "complotat" Stanley Kubrick si Arthur C. Clarke. Rezultatul ? Ganditi-va ca ati face un film istoric alaturi de Shakespeare. Nu stiu ce sa laud mai inainte la acest film. Scenariul, regia, imaginea , muzica ?

Dr. Strangelove

Omenirea trecuse la inceputul anilor 60 la un pas de inceperea unui conflict nuclear ("Criza rachetelor"). Filmul pare o sarja satirica la adresa acestor evenimente. Est insa mai mult decat atat. Am vazut in cateva filme documentare detalii prezente in acest film. Coincidenta exacta intre film si realitate iti da fiori.
Unu: la intrarea intr-o baza militara nucleara era pusa o placa cu inscrptia: "Noi luptam pentru pace".
Doi: in acei ani , in realitate , sovieticii studiau serios mai multe alternative de raspuns rapid nimicitor (pentru tot globul) in cazul in care ar fi fost atacati. "Dooms Day Machine" era pe masa lor de lucru.
Trei: Aceste alternative gasite de "savantii" lor , i-au ingrozit pina si pe militari.

Remarcabili in acest film sant: Peter Sellers (interpretand trei roluri diferite !) si George C. Scott.

duminică, 10 mai 2009

Stanley Kramer


In celebration of Stanley Kramer:
(Steven Spielberg, Quincy Jones, Harrison Ford, Al Gore)
http://video.google.com/videoplay?docid=-5069661517641139842

Fara sa regizeze foarte multe filme (a fost producator pentru un numar mai insemnat) , Kramer a reusit sa iasa din retetele fade ale Hollywood-ului, lasandu-ne mostenire filme "cu mesaj". Si nu in orice fel , pentru ca orice amator poate ataca acest gen. Filmele lui sant puternice, cu actori si interpretari magnifice. Spencer Tracy, Sydney Poitier si Gene Hackman nu sant staruri , sant mari actori in primul rand.

Exista o oarecare confuzie in randul publicului si criticilor in ceea ce il priveste. Pentru ca a fost si producator unii cred ca a fost si regizorul acelor filme. Altii ii diminueaza opera pe baza acestei neintelegeri sau pentru ca sant deranjati de mesajul incomod al filmelor.

Filme recomandate:

The Domino Principle (1977)
The Secret of Santa Vittoria (1969)
Guess Who's Coming to Dinner (1967)
Ship of Fools (1965)
It's a Mad Mad Mad Mad World (1963)
Judgment at Nuremberg (1961)
Inherit the Wind (1960) ("Procesul maimutelor")
On the Beach (1959)
The Defiant Ones (1958) ("Lantul")

Inherit The Wind - Spencer Tracy Speech ("Procesul maimutelor")
http://www.youtube.com/watch?v=S_DQUAuNUvw
Spencer Tracy: Guess Who's Coming to Dinner
http://www.youtube.com/watch?v=9Yt0wxoFl4o
..
http://www.youtube.com/watch?v=X5kA31rV6sA&feature=related
Judgment at Nuremberg: The verdict
http://www.youtube.com/watch?v=OLFEW0Hq7-0
Domino Principle
http://www.youtube.com/watch?v=ASoj-pHST58&feature=related


vineri, 8 mai 2009

Robert Redford


In tinerete arata mult mai bine decat Brad Pitt. De fapt nici nu are rost comparatia. Dar nu pentru asta a fost si este Robert Redford un MARE ARTIST al celei de-a 7-a arte. Altele sant motivele. Filmele in care a jucat , au fost in marea lor majoritate filme de exceptie , mai ales in perioada 1972-1990. Pur si simplu , fiecare din acestea reprezinta un punct de referinta in istoria filmului.

Felul sau de intepretare este aproape unic , bazandu-se in mare parte pe o privire care "vorbeste" . Cumva a trebuit sa aiba intelegerea regizorilor pentru acest stil de joc. Este adevarat ca in mai multe filme a colaborat cu acelasi regizor: Sydney Pollack.

Filme recomandate:

1967 Barefoot in the Park
1969 Butch Cassidy and the Sundance Kid
1972 Jeremiah Johnson
1972 The Candidate
1973 The Sting
1973 The Way We Were
1974 The Great Gatsby
1975 Three Days of the Condor
1975 The Great Waldo Pepper
1976 All the President's Men
1979 The Electric Horseman
1980 Brubaker
1984 The Natural
1985 Out of Africa
1990 Havana
1996 Up Close & Personal
1998 The Horse Whisperer
2001 Spy Game

O trasatura comuna poate fi gasita peliculelor in care a jucat: sant asa cum vedea si spera sa fie D.I. Suchianu filmele viitorului: filme frumoase.

O buna parte din filmele sale sant "politice" sau de angajament social. Putem mentiona aici "Candidatul" , unde personajul Bill McKay este creat dupa Kennedy si ajunge sa semene cu Clinton; "Toti oamenii presedintelui" filmul despre afacerea Watergate , inspirat din cartea ziaristilor de la Washington Post (cea mai importanta carte despre Watergate, alaturi de "In spatele usilor inchise"). Pentru acesta din urma, Redford personal a purtat o batalie pentru se putea face filmul.

Redford este creatorul festvalui de film "Sundance" (numit asa dupa personajul jucat de el in 1968) , care ofera o sansa cineastilor independenti (de studiouri si de Hollywood ).

Ca regizor a inceput cu dreptul castigand Oscarul in 1980, realizand apoi filme interesante: "Milagro", "A River Runs Through It" , "Quiz Show", "The Legend of Bagger Vance".
In anii 80 a acordat un interviu revistei "Cinema", revista dintr-o tara de dincolo de Cortina de Fier. M-a surpins discursul amabil si politicos fata de cititorii romani.

In viata publica este liberal (termenul american), voteaza cu democratii , militeaza pentru conservarea mediului si pentru indigenii americani.
...
Three Days Of The Condor: "We have plans to invade the Middle East?"
Robert Redford on Saving the Arctic Refuge:
Descult in parc:
Candidatul

luni, 4 mai 2009

Andrei Tarkovski

Pentru Andrei Tarkovski filmul are alte dimensiuni si este format din alte elemente decat cele cu care santem obisnuiti. Are doar 7 lung metraje. Intr-o cinematografie (sovietica/ruseasca) plina de artisti si regizori talentati , intre est si vest mai apoi, el sta undeva deasupra celorlalti.
In Uniunea Sovietica a ajuns sa nu fie bine privit de autoritati. In Rusia capitalista de azi a ajuns sa fie uitat.
Ingmar Bergman: "Tarkovsky for me is the greatest [director], the one who invented a new language, true to the nature of film, as it captures life as a reflection, life as a dream".

Filmografie:
  • Compresorul şi vioara (Katok i skripka) (film de metraj mediu studenţesc, 1960)
  • Copilăria lui Ivan (Ivanovno detstvo) (1962)
  • Andrei Rubliov (1966 rel. 1971)
  • Solaris (1972)
  • Oglinda (Zerkalo) (1974)
  • Călăuza (Stalker) (1979)
  • Tempo di viaggio (documentar, 1983)
  • Nostalgia (film) (Nostalghia) (1983)
  • Sacrificiul (film) (Offret) (1986)
"Copilaria lui Ivan"

Ivan este omul cu viata distrusa de razboi in gradul cel mai inalt. El nu trece dincolo de copilarie. si nu apuca din viata decat lupta pentru aceasta.

.
"Andrei Rubliov"

Nu este film istoric. Istoria din film este o istorie perpetua a tuturor vremurilor. Intodeauna omul va jefui alt om, va trada , si-l va rastigni iar pe Isus daca s-ar intoarce printre noi. Cealalta fateta sant oamenii care sant creatori prin munca, staruinta si inteligenta (povestea "clopotului").
Filmul a fost oprit de la difuzare cativa ani din cauza refuzului lui Tarkovski de a taia portiuni din film la cererea autoritatilor. Versiunea originala are 205 minute. Versiunea difuzata in cinematografele sovietice avea 186 minute iar cea aparuta la televiziunea sovietica a avut in 1972 101 minute (neautorizata de regizor). Difuzarea in SUA si statele occidentale este taiata nefericit si a avut 146 de minute. O vizionare reusita necesita versiunile lungi, de 186 sau 205 minute.
Imagine din film:
Icoana "Sfanta Treime" de AndreiRubliov (1410)
.
"Calauza"

"Zona" este o imagine inghetata a ne-realizarilor umanitatii: n-am facut nimic nici cu armele , nici cu medicina , nici cu religia. Si nici macar daca s-ar putea sa ni se indeplineasca dorintele n-am stii sa cerem altceva decat lucruri care sa duca la propria noastra distrugere.

"Sacrificiul":

Povestea imi pare un Dr. Faust intors pe dos, mult mai dramatic decat acesta. Faust isi vinde sufletul diavolului pentru a obtine ceea ce isi doreste , ateul Alexander incearca sa salveze lumea prin sacrificarea catre divinitate a tot ce avea pe lumea aceasta. Desi pare un gest in oglinda fata de Faust este mai mult decat atat. Presupune sacrificiu, nu castig; este initiativa proprie, nu tentatie si mai presus de toate nu are o motivare palpabila, este numai o idee tragica.


(Va urma)