duminică, 29 noiembrie 2009

The third man

Sfat : incepeti sa cititi cu finalul.
"I never knew the old Vienna before the war, with its Strauss music, its glamour and easy charm - Constantinople suited me better. I really got to know it in the classic period of the Black Market. We'd run anything, if people wanted it enough and had the money to pay."
.

Prima impresie
Cand am vazut filmul, nu stiam ca a primit un Oscar si multe alte premii; cunosteam doar ca fusese inclus de Constantin Popescu in cartea pe care a semnat-o alaturi de D.I.Suchianu "Drumuri, destine, climate". Fara sa stiu de aceste premii , prima impresie a fost una foarte buna , mai ales in privinta scenariului - Graham Greene - si a regiei - Carol Reed. Se pare ca o influenta puternica a avut in ambele privinte Orson Welles, oficial doar actor in film.
.
Povestea
Viena, 1945. Un scriitor american de romane populare , Holly Martin (Joseph Cotten) vine in oras la invitatia unui vechi prieten din tinerete. Locul de intalnire va fi chiar inmormantarea acestuia. Harry Lime , prietenul disparut , a avut o moarte misterioasa. Scriitorul incearca sa afle adevarul si afla in schimb ceva dureros: in Viena anului 1945, imediat dupa razboi, prietenul sau fura rezervele armatei penicilina si o vindea pe piata neagra. Si nu oricum , ci diluata astfel incat isi dubla castigul iar medicamentul era de doua ori pierdut. In final afla chiar ca Harry Lime (Orson Welles) nu a murit. Nu povestea este partea interesanta ci modalitatea artistica de punere a ei in valoare si cateva idei subliniate in film.
.
Creatorii
Unii critici au primit cu rezerve tehnica lui Reed de a manevra aparatul si scenele iar altii i-au atribuit lui Welles contributii in regia fimului sau in scenariu.
In realitate, colaborarea inspirata a celor 3 mari artisti: romancierul Graham Greene, regizorul Carol Reed si "omul orchestra" Orson Welles avea sa-si spuna cuvantul.
.
Ideea fimului
Sa o luam insa oarecum cronologic. (Sir) Alexander Korda (Sándor László Kellner) - (regizor si) producator il roaga pe Greene sa scrie un scenariu pentru ei. Acesta pleaca de la o idee mai veche a sa: sa intalneasca pe strada un om pe care il stia mort. In final scenariul s-a devinitivat prin lungi discutii intre regizor - Carol Reed - si scenarist. Ideea unui final trist a fost a regizorului.
.
Muzica
Alte doua idei ale lui Reed au fost muzica de titera a lui Anton Karas si implicarea lui Orson Welles. Acesta (Karas) a fost descoperit intr-o cafenea din Viena in timpul cautarii locurilor de filmare. Muzica a devenit apoi un disc best-seller in Anglia.
.
.
Filmul pare croit dupa muzica si este ! Imaginile curg in ritmul si in "parfumul" muzicii.
.
Participarea lui Welles
Orson Welles pe de alta parte a facut nazuri: rolul era prea neinsemnat pentru el ("Citizen Kane" era la doar 7-8 ani in urma). L-a "prins" insa filmarea scenei de final (cu ea s-a inceput) in care s-au folosit si ideile sale. Orson Welles: "Tot ce va pot spune este ca eu am fost intr-o mare masura autorul dialogului lui Harry Lime".
.
Predecesorii
Pépé le Moko (1937) cu Jean Gabin. , regizat de Julien Duvivier: povestea unui hot fugit din Franta si ascuns in labirintele formate de cladirile si zidurile orasului citadela "kasbah" din Alger. Scenaristul Graham Greene spunea despre acest film "One of the most exciting and moving filmsI can remember seeing... Raises the thriller to a poetic level!". Conform unui documentar BBC a fost un punct de inspiratie pentru "The third man".
Acest film francez a avut imediat un remake american Alger (1938) cu Charles Boyer in rolul principal. Chiar si acest remake este incantator.
.
Scene - Pisica
 
Intalnirea cu Harry Lime , cel disparut, nu putea fi una obisnuita. Prima fiinta care il vede este ... o pisica. Martins vede ... ca pisica vede pe cineva ascuns intr-o firida din fatada unei case.
Inainte de a disparea in noapte, timp de 1 secunda se intrezareste un zambet, care pare a fi al uni vechi prieten. .

"Dots" Martins: Have you ever seen any of your victims? 

... if one of those dots stopped moving forever?
Harry Lime: "Victims? Don't be melodramatic. (He opens the door to the car.) Look down there. Would you really feel any pity if one of those dots stopped moving forever?

Free of income tax, old man, free of income tax.

Harry Lime: "If I offered you 20,000 pounds for every dot that stopped, would you really, old man, tell me to keep my money? Or would you calculate how many dots you could afford to spare? Free of income tax, old man, free of income tax. The only way you can save money nowadays." 

"The cuckoo clock"

... The cuckoo clock.
Harry Lime: "In Italy for thirty years under the Borgias they had warfare, terror, murder, bloodshed - but they produced Michelangelo, Leonardo da Vinci, and the Renaissance. In Switzerland they had brotherly love, 500 years of democracy and peace, and what did that produce? The cuckoo clock. So long, Holly."

(Va urma-neterminat)

luni, 9 noiembrie 2009

Secretul lui Steve McQueen


In mod surprinzator, un film cu Joe Pesci din 1994 "With Honors" ne spune o poveste care in viata reala este cea a lui Steve McQueen. Nu e vorba ca McQueen ar fi fost vreun vagabond, ci este de o poveste mai dura...
Ca si personajul lui Joe Pesci , S.M. a servit in marina SUA intre 1947-1950. Incepannd din anii 50 si pana in 1980 a fost actor si a cunoscut succesul si gloria. Pe langa filme, a fost un impatimit al curselor de masini si motociclete; a participat la curse alaturi de profesionisti. A avut cateva accidente , dar a scapat cu bine.
In 1979 este diagnosticat cu mesothelioma - asemenea personajului din "With Honors" - un tip de cancer la plamani cauzat de expunerea prelungita la azbest. Dupa ani de glorie si o lunga cariera, vitregiile traite in timpul armatei (expunerea la azbest) l-au prins din urma si l-au rapus.
De multe ori se intampla unor oameni care dupa saracie sau viata grea cunosc succesul sub o forma sau alta, ca ceva din lipsurile sau problemele trecutului sa-i "prinda din urma". Vom vedea asta si la Louis de Funes.
Revenind la Steve McQueen: a fost in generatie cu Clint Eastwood (nascut tot in 1930). Sau daca vreti cu Sergiu Nicolaescu. Deci ar mai fi putut face multe...
Film recomadat: "Junior Bonner" (1972)