sâmbătă, 15 octombrie 2011

House M.D. - Stuck in a room with

She doesn't want to hear the truth. She's looking for something. Looking to extrapolate some...
O pacienta il "alege" pe House (nu intamplator, ci pentru ca acesta ii "ghiceste" trauma numai privind-o in ochi) nu pentru ai fi doctor, ci persoana apropiata care sa o ajute sa treaca peste un necaz.  Pentru House aceasta este "bad science", nu poti ajunge la adevar asa...

House: She doesn't want to hear the truth. She's looking for something. Looking to extrapolate some... 
Wilson: No, you are...
House: What can I do?
[...]
Patient: What the hell can I do that you're not gonna dismiss as just being because I was raped?
House: Nothing.
Patient: Your story, is it true?
House: True for somebody.
Patient: But not for you.
House: These things happen. It happened to somebody. What do you care if it happened to me?
Patient: They're not in this room.
You gonna base your whole life on who you got stuck in a room with?
House:  No, they're out there! Doctors, lawyers, postal workers. Some of them doing great, some of them doing lousy. You gonna base your whole life on who you got stuck in a room with?

House stie ca adevarul il poti gasi numai avand o privire cat mai larga, stiind cat mai multe, despre cat mai multi si nu te poti raporta doar la cei de langa tine ca sa cunosti lumea, sa cunosti binele si raul.

It's what life is.  It's a series of rooms.
Patient: I'm gonna base this moment on who I'm stuck in a room with.  It's what life is.  It's a series of rooms. And who we get stuck in those rooms with adds up to what our lives are. 

Dar nu e vorba numai de cunostere, fie si a adevarului, e vorba sa-ti traiesti viata, iar ea poate fi vazuta ca o "serie de camere" in care esti blocat cu anumiti oameni. Legatura cu ei e insasi viata, trebuie sa te bazezi pe ei, nu ca depozitari ai adevarului suprem, ci ca fiinte pe care te poti baza.
Cine are dreptate? Amandoi, si ar mai fi ceva de spus.

In ce camere ne purtam frumos?
Rudele sunt in prima "camera" in care punem piciorul pe lume, prietenii sunt cei cu care avem o intelegere reciproca sa tinem legatura si dupa ce parasim camera unde ne-am cunoscut. 
Ar fi foarte frumos ca rudele apropiate sa ne fie si prieteni"De ce ?", ve-ti spune. Aici pot sa vin cu argumentele ambelor personaje de mai sus: ne-am nimerit cu ei in prima camera a vietii, e omeneste sa tinem cont de ei mai mult decat de altii, fac parte din ceea ce suntem. Sau punctul de vedere "stiintific": fiind rude, au genele noastre, cum vor avea se copii nostrii, are sens, logic, egoist vorbind, sa tinem la ele.
Cu cine ne purtam frumos? Cu rudele, cu prietenii, cu toata lumea? Simplu, cu cei care suntem atunci in camera, adica cu toata lumea. Nu putem zice: in camera asta arunc gunoiul, dar am eu alte camere unde tin curat, pentru ca toate sunt camerele vietii noastre si ne asta ne va defini pe noi insine - ceea ce facem in fiecare moment.

Liste cu prieteni?
Am auzit undeva urmatoarea dorinta; "vreau sa fiu mai sociabil, vreau sa am 1000 de prieteni in reteaua de socializare." Daca folosim metafora camerelor, putem avea imaginea unei persoane care alearga prin ele, sta prin fiecare o secunda sau mai putin. Dar retelele de socializare au evoluat, nu? Putem grupa prietenii si cunostintele in liste sau in cercuri,  putem sa cautam printre ei asistati de program... Putem nu? Sau fara retele, putem sa "bifam" apartenenta la cat mai multe grupuri, asociatii, cercuri, sa facem achizitii in domeniul social.... E totul bine, dar sunt cateva "DAR-uri"...
Pe cati din acesti "cunoscuti" ii cunoastem cu adevarat? Langa cati putem vorbi, stiind destule despre ei, ca sa nu-i ranim, sau ca parerea noastra sa insemne ceva pentru ei? De cati dintre ei ne pasa? Ne pasa daca au dormit bine, daca au un necaz? Sau mai degraba sunt vecinii cu care radem in carusel pentru 5 minute?
Sa ne amintim povestea celor trei purcelusi, si sa transformam ideea de casa in cea de camera:  paie, lemn sau piatra. Poti se le construiesti pe toate, dar cele mai greu de construit vor fi cele care rezista mai mult si te vor ajuta la nevoie.
Tot vorbeam de retele de socializare: sfatul specialistilor - cu toate tehnologiile, nu putem gestiona noi mai mult de 150 de surse de evenimente. Avem o limitare tehnica, ... daca nu avem una rationala si sufleteasca.

Si totusi House...
... avea si el dreptatea lui. Daca viata te pune intr-o "camera" cu persoane care beau mult, vei deveni la fel ca ei? Daca au maniere proaste? Daca, daca, daca... Trebuie sa lupti sa castigi experienta adevarata, asta inseamna faci obositorul drum de la general la concret de mii de ori. Daca stii mai multe despre oameni in general, vei stii mai multe si despre unul in particular. Daca nu te "chinui" sa cunosti un om real, la fel, cunostintele generale nu iti vor folosi.
Care e viata personajului House, in toata aceasta logica? "One day, one room." Era obligat sa treaca a doua zi la urmatorea "camera", urmatorul caz care avea nevoie de el. Dar, in ziua aceea, nimic altceva nu mai conta, era "stuck in to the room"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu